Trei afgani în azil bisericesc: speranța unui nou viitor în Germania

Trei afgani în azil bisericesc: speranța unui nou viitor în Germania

La Bremen, mai precis la Lesum, subiectul azilului bisericesc este în prezent aprins dezbătut. Accentul este pus pe trei afgani care și-au părăsit țara natală în urmă cu zece și unsprezece ani și au trăit în Suedia de câțiva ani. Acolo au urmat școala, au terminat pregătirea și au lucrat în locurile lor de muncă. Dar interzicerea muncii și amenințarea cu repatrierea în Afganistan au determinat-o să emigreze în Germania. Potrivit legislației europene, țara care este prima care acceptă refugiați în Europa este responsabilă - și aceasta ar putea fi Suedia. curier Weser raportează că afganii ar putea fi trimiși înapoi în Suedia în termen de șase luni, dacă nu beneficiază de protecția azilului bisericesc.

În prezent, doi dintre cei trei bărbați au solicitat deja azil în biserica Învierii din Lesum, în timp ce procesul pentru unul dintre ei este încă în desfășurare. Lars Ackermann, directorul general al asociației bisericești refugiu, a examinat în detaliu situația bărbaților și este convins că aceștia au „viitor zero” în Afganistan. În Germania, din cauza deficitului permanent de muncitori calificați, pregătirea acestora ar putea fi un avantaj și, de asemenea, poate economisi costurile statului. Deutschlandfunk Nova subliniază că acest tip de azil, deși nu este recunoscut legal, este susținut de convingeri morale și servește la protejarea persoanelor de deportare.

Provocări și cele mai bune oportunități pentru refugiați

Un aspect central al azilului bisericesc este posibilitatea de a câștiga timp pentru a reevalua cererile de azil. Protecția este de obicei acordată în cazuri de dificultate când există o amenințare acută la adresa vieții sau a membrelor, așa cum arată situația celor trei afgani. Bărbații trebuie să aibă și o perspectivă pozitivă despre rămânerea în țară. Mulți speră la obstacole în calea deportării care ar putea fi cauzate de persecuția statului. Inițiativa experților în politici religioase rezumă că baza legală a azilului bisericesc se bazează pe acorduri politice și nu pe o bază legală. Acest lucru duce la o situație interesantă, deși discutabilă din punct de vedere legal.

Provocările pentru afgani constau nu numai în incertitudinea procedurilor lor de azil, ci și în acceptarea socială. Deoarece bărbații au un trecut occidental, se tem că nu vor fi bine primiți în Afganistan. Ei sunt motivați să lucreze cu scopul de a ieși rapid din prestațiile de stat - dar rămâne neclar cum vor decide autoritățile de azil cu privire la cererile lor. Cu toate acestea, rămâne un anumit grad de speranță, deoarece Germania nu deportă în prezent criminali în Afganistan, în afară de criminali, și ar putea, prin urmare, să găsească o soluție mai pragmatică.

Rolul bisericilor și comunităților

Sprijinul din partea comunităților și bisericilor este o parte indispensabilă a procesului de azil. Azilul bisericesc este disponibil ca instrument de protecție de peste 40 de ani și a dat speranță numeroși refugiați. Potrivit cifrelor din 2022, 859 de comunități protestante, 243 catolice și 15 biserici libere au oferit refugiu celor care căutau protecție. Inițiativa experților în politici religioase subliniază că tradiția azilului bisericesc datează din cele mai vechi timpuri și joacă și astăzi un rol important în tratarea refugiaților. Cu toate acestea, bisericile sunt criticate și pentru că ar putea submina legea existentă și ar putea preveni deportările.

Situația celor trei afgani din Lesum nu este doar o poveste de evadare individuală, ci reflectă și dezbaterea complexă despre deportare, protecție și soarta umană. Săptămânile următoare vor fi decisive dacă și cum le poate fi posibilă o nouă viață în Germania.